Incercarea moarte n-are...sau are?

Cel putin asa se spune. Nu stiu cat este de adevarat, dar stiu ca eu am dat peste o provocare foarte interesanta. De ceva timp tot incerc sa fac ceva, dar, se pare, nu reusesc. Nu stiu daca este vina mea. E posibil sa nu fie. Poate nu am eu ce imi trebuie ca sa fac acest lucru sa se intample. E cert ca o sa incerc in continuare. Asta pentru ca implica o persoana foarte draga mie si pentru ca nu imi sta in fire sa renunt cu una cu doua. La un moment dat, probabil voi renunta. Dar asta se va intampla atunci cand voi intelege ca am facut tot ceea ce statea in puterea mea, iar rezultatul ramane acelasi.

Am incercat si zilele acestea. Speram sa am succes, avand in vedere conditiile date. Nu a fost sa fie. Nici acum. Probabil ca nici nu voi avea, ceea ce inseamna ca va ramane povara celor capabili de asa ceva. Si, fie ca vor sau nu, chiar exista oameni din astia.

Am vorbit (scris) codat. Stiu. Va suna egoist ce voi spune acum, dar inteleg eu si este poate de ajuns. Daca mai inteleg si altii, este bine. Si sunt convinsa ca unii se duc oarecum cu gandul pe unde trebuie. Dar nici nu trebuie mai multe explicatii. De ce? Pentru ca inca o data, nu am scris pentru cineva anume, nu am vrut sa transmit absolut nimic. Am scris pentru mine. De-aia am blog nu? (gandire de balta...stiu...nu sariti)

Noapte buna acum. Have fun. Pup

[ps. Nechi e el stie ce, ca eu nu inteleg despre ce vorbeste. E vorba de Dota deci, intelegeti voi. E ceva acolo. Un monstrulet smecher probabil. Oricum...a zis sa scriu asta, am scris]