Pentru OCHELARII

Post scris cu scuzele de rigoare: imi pare rau, scumpule, ca am indraznit sa omit asa ceva.

Sa va spun care este noua moda de a iti face bagajul cand pleci, sa zicem, ipotetic vorbind, de la camin catre casa. Nu uitati! Este metoda marca inregistrata Nechi:
- intra Nechi in camera de camin, grabit fiind sa ajunga la timp la gara, in special pentru ca il asteptam eu singurica in frig :D, dar si pentru ca trebuia sa prindem trenul.
- intrebare: de ce am nevoie?
-rapuns 1: ochelari - check
-raspuns 2: leptoc - check
- intrebare: aaa...imi mai trebuie ceva?
- raspuns cu jumatate de gura: pai poate niste schimburi si ceva haine.
- concluzie: de ajuns. Sa mergem

Ajunge Nechi la mare si merge cu nebuna (aka eu) pe plaja in Vama Veche. Incepe Nechi sa se dea mare ca stie sa faca broaste si, culmea, chiar stie. Bine, daca nu ar fi fost valurile prea mari, Nechi prea inalt, prea frig afara, etc etc... i-ar fi si reusit niste broaste asa cum trebuie. Dar shhh.. e secretul nostru secret. Si arunca Nechi pietre in apa pana se satura, sau pana il apuca durerea de mana, sau de spate, ceva de genul. Ne intoarcem.
Vine tristul moment in care trebuie sa ne facem bagajele ca sa ne intoarcem. Atunci avem minunata revelatie ca nu mai sunt ochelarii. Ne gandim putin, ne dam seama ca probabil i-a pierdut in Vama. Recunosc, m-am simtit ca dracu cand mi-am dat seama ca a ramas fara ochelari si, in principiu era vina mea, dar chiar nu aveam ce sa fac.
Asadar, cam asta este amuzanta, la inceput si trista, apoi, poveste a ochelarilor lui Nechi, pe care nu ii vom uita niciodata.

[:* scumpule]